TIMIŞ-CERNA, culoar depresionar de origine tectonică (scufundarea tectonică a avut loc în Miocen) situat în partea de Sud Vest a României, între M-ţii Ţarcu, Cernei, Mehedinţi (Carpaţii Meridionali) la Est şi M-ţii Semenic şi Almăj (Carpaţii Occidentali) la Vest, cu o extindere de circa 80 de km lungime pe direcţie Nord-Sud şi o lăţime care variază între 6 şi 10 km. Se prezintă sub forma unei clepsidre asimetrice, cu un sector mai larg în partea de Nord-Nord Vest (Depresiunea Caransebeş), drenat de cursul superior al râului Timiş, şi altul mai îngust în Sud (Depresiunea Domaşnea-Mehadia), străbătut de râul Mehadica şi, în continuare, de râul Cerna. Cele două sectoare sunt separate prin pasul Poarta Orientală (sau Domaşnea), situat la 540 m altitudine. Relieful este reprezentat printr-o treaptă mai înaltă, colinară, cu înălţimi de 400– 550 m, şi alta mai joasă şi mai uniformă, cu altitudini de 200–400 m, formată de terasele şi luncile râurilor. În extremitatea nordică, culoarul Timiş-Cerna are o deschidere foarte largă, cu aspect de pâlnie, unde câmpia interferează treptat cu dealurile şi cu muntele, pătrunzând sub forma unor golfuri. Tot în această zonă se întrepătrunde către Nord Est cu culoarul Bistrei. Clima culoarului Timiş-Cerna este blândă (temperatura medie anuală este de 10°C), cu precipitaţii moderate (700–800 mm anual). Vegetaţia naturală este reprezentată prin păduri de fag şi de gorun; pe versantele stâncoase ale munţilor care mărginesc acest culoar apar şi unele elemente specific submediteraneene: liliac, scumpie etc. Cea mai mare parte a suprafeţei este ocupată de culturi agricole (grâu, porumb), de întinse livezi de meri, pruni, peri, nuci care alternează cu spaţii largi de păşuni şi fâneţe. Culoarul Timiş-Cerna, cunoscut în literatura de specialitate şi cu denumirea de culoarul Caransebeş-Mehadia, este considerat de către geografi şi geologi ca linie de demarcaţie între Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Occidentali. Prin acest culoar se asigură legăturile rutieră şi feroviară între Banat şi Oltenia. Turism de tranzit.
Share this:
Like this:
Like
Loading…
Carpații Occidentali, alături de Carpații Orientali și Carpații Meridionali reprezintă una dintre cele trei grupe muntoase ale României. Denumirea lor este dată referitor la poziția lor geografică (la vest, deci occidentali ca poziție) față de Depresiunea colinară a Transilvaniei, care reprezintă simultan și limita lor estică, respectiv față de Culoarul Timiș-Cerna pentru Munții Banatului (grupul sudic al Occidentalilor).
Carpații Occidentali se desfășoară între Dunăre, Barcău și Someș. Au o altitudine maximă de 1849 m în Munții Bihor, Vârful Curcubăta Mare. Discontinuitatea este una din caracteristicile de bază ale acestora. Alcătuirea geografică este foarte variată, existând un adevărat „mozaic petrografic” (fliș, șisturi cristaline, calcare, roci eruptive, roci metamorfice).
Caracteristici generale
[
modificare
|
modificare sursă
]
Grupe montane distincte
[
modificare
|
modificare sursă
]
Grupe majore de munți
[
modificare
|
modificare sursă
]
În Carpații Occidentali se disting trei grupe majore de munți:
respectiv 18 sub-grupe montane în total.
În Munții Apuseni se pot distinge Munții Bihorului alcătuiți din șisturi cristaline și calcare, respectiv Munții Metaliferi și Munții Vlădeasa din roci eruptive. Relieful carstic este bine reprezentat în Munții Apuseni unde peșteri așa cum ar fi Urșilor, Scărișoara și Vântului reprezintă monumente ale naturii.
Grupul de mijloc al Carpaților Occidentali, Munții Poiana Ruscă, având altitudinea maximă în Munții Poiana Ruscăi, Vârful Padeș cu 1374 m, sunt alcătuiți din șisturi cristaline.
În cadrul grupului sudic al Munților Banatului se pot diferenția Munții Semenic, Munții Almăjului, Munții Locvei și Munții Dognecei alcătuiți din șisturi cristaline, respectiv Munții Aninei alcătuiți din calcare.
Depresiuni intramontane (de la sud la nord)
[
modificare
|
modificare sursă
]
Pasuri și trecători
[
modificare
|
modificare sursă
]
Legături externe
[
modificare
|
modificare sursă
]
Vezi și
[
modificare
|
modificare sursă
]
Grupa Retezat-Godeanu, al cărei nume este dat de Munții Retezat și Munții Godeanu, cele mai mari masive montane ale grupei, se află în vestul Carpaților Meridionali, între râurile Jiu și Strei la est și Culoarul Timiș-Cerna la vest. La nord, Culoarul Bistrei îi desparte de Munții Poiana Ruscă, iar la sud intră efectiv în contact cu Podișul Mehedinți și Subcarpații Olteniei.
Grupa Retezat-Godeanu are un relief glaciar bine dezvoltat, cu circuri, tăuri și văi glaciare maiestoase, oferind o varietate petrografică a grupei ce constă din șisturi cristaline (predominant), granit, calcare (mai ales în sud-vest) și conglomerate. Grupa Retezat-Godeanu cuprinde șase subgrupe montane (denumite munți) și trei masive montane (denumite masive):
Masive montane
[
modificare
|
modificare sursă
]
Vezi și
[
modificare
|
modificare sursă
]
Legături externe
[
modificare
|
modificare sursă
]
Recent, la Reşiţa a avut loc o conferinţă de presă având ca temă noul proiect menit să racordeze la gaz mai multe localităţi cărăşene, la eveniment participând senatorul Marcel Vela, preşedintele Consiliului Judeţean, Romeo Dunca, şi Ion Sterian, directorul general al Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale „Transgaz“ SA, alături de primari şi reprezentanţi ai unităţilor administrativ-teritoriale pe care conducta le va străbate.
Înainte de aceasta, a avut loc însă o întâlnire mult mai importantă, în care primarii au fost informaţi că Transgaz va construi Conducta de transport gaze naturale, în lungime de 187 de kilometri, cu un cost estimat al execuţiei de 372 de milioane de lei, pe direcţia Jupa – Băile Herculane – Orşova – Prunişor, adică prin judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi, vitregite la capitolul conducte de alimentare cu gaze naturale.
În acest sens, edilii trebuie să pregătească studii de fezabilitate, pentru a-şi putea branşa localitatea la noua conductă. Realizarea ei este posibilă acum, după finalizarea Coridorului BRUA, iar primăriile se pot asocia pentru a realiza branşamente împreună, chiar dacă nu sunt neapărat pe traseu. Finanţarea este posibilă datorită existenţei unor fonduri europene disponibile, care să ajute localităţile în acest sens.
Directorul Transgaz a amintit de potenţialul uriaş al judeţului, dar şi de faptul că gazul poate atrage investitori şi genera noi locuri de muncă, cu atît mai mult cu cât judeţul nostru are cu 50 la sută mai puţine reţele de distribuţie a gazului decât orice alt judeţ din România.
În Caraş-Severin, conducta va trece prin Băile Herculane, Topleţ, Mehadia, Cornea, Domaşnea, Teregova, Armeniş, Slatina-Timiş, Bucoşniţa, Buchin, Turnu Ruieni, Caransebeş şi Obreja.
Prin realizarea conductei, se poate asigura alimentarea cu gaze a acestor localităţi, ceea ce estimativ înseamnă 42.000 de utilizatori casnici, 224 de instituţii publice, respectiv şcoli, grădiniţe, primării, dispensare, cămine culturale, cabinete medicale etc., şi 280 de agenţi economici.
Toţi oficialii prezenţi au fost de părere că nu vor exista primării de pe traseu care să nu dorească să aibă gaz.
„Ceea ce am semănat anul trecut în Guvernul României pentru conectarea la gaze naturale a localităților de pe culoarul Orșova – Caransebeș, mai exact o magistrală nouă între stațiile Transgaz de la Prunișor (Mehedinţi) și Jupa (Caraş-Severin), cu posibilitate de racordare și spre sudul județului de la intersecția cu Iablanița, va deveni realitate în viitorul apropiat. Doresc să mulțumesc atât conducerii Transgaz, Prefecturii, Consiliului Județean, inclusiv ca pilot, lui Romeo Dunca, cât și primarilor implicați, indiferent de culoarea lor politică, pentru bună colaborare în a face împreună o Lume mai bună!”, a scris senatorul Marcel Vela pe pagina sa de socializare, referitor la acest eveniment.
Bianca METEŞ
