UN Women și Comisia Europeană, împreună cu Belgia, Franța și Mexic, și în parteneriat cu Cartooning for Peace, organizează un concurs internațional de benzi desenate și desene pentru a marca cea de-a 25-a aniversare a Declarației de la Beijing și a Platformei de Acțiune. Acest document își propune să înlăture barierele sistemice care împiedică participarea femeilor în mod egal în toate domeniile vieții. Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing din 1995 este cea mai vizionară agendă stabilită vreodată pentru emanciparea femeilor din orice colţ al lumii.
Pentru a marca această aniversare, UN Women a lansat, de asemenea, o campanie multigeneraţională, « Generația Egalității: Pentru drepturile femeilor şi un viitor egal », și va organiza o adunare mondială pentru egalitatea de gen, Forumul Generația Egalității, co-prezidat de Franţa şi Mexic și în parteneriat cu societatea civilă.
Forumul va începe la sfârșitul lunii martie 2021 în Mexico City și va culmina în Franța, la Paris, la începutul lunii iunie 2021.
Ca platformă globală și publică pentru o acțiune urgentă și responsabilă privind egalitatea de gen, Forumul va celebra forţa activismului în favoarea drepturilor femeii, solidaritatea feministă și leadership-ul tineretului pentru a realiza această schimbare transformatoare.
Termenul limită de depunere este 14 martie 2021.
Mai multe informații și condiții de participare la concurs sunt disponibile pe site-ul ONU Femmes
2 intrări
38 de definiții
din care
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IMAGINÁ, imaginez, vb. I. Tranz. A-și închipui ceva; p. ext. a concepe, a crea, a inventa, a născoci. – Din fr. imaginer, lat. imaginari.
- sursa: DEX ’09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
Semnalează o greșeală
Note:
- Unele dicționare (de exemplu Scriban) folosesc grafia veche. Aceasta nu este o greșeală de tipar.
- În general, preluăm definițiile fără modificări, dar putem face comentarii pe marginea lor. Vă rugăm să nu ne semnalați greșeli semantice decât în situații evidente.
Semnalează o greșeală
Vă mulțumim pentru semnalare!
IMAGINÁ, imaginez, vb. I. Tranz. A-și închipui, a-și reprezenta ceva, a făuri în imaginație; a inventa, a născoci. Ai ajuns pînă aici cu îndrăzneala? Imaginezi fantasmagorii, faci pe detectivul. SADOVEANU, P. M. 120. Imaginase un mic roman. Se gîndea chiar să-l scrie. C. PETRESCU, C. V. 47. Jignită de soțul Elenei, Zoe imaginează o răzbunare. BOLINTINEANU, O. 430. ◊ Refl. (Cu pronumele în dativ) Nu pot să-mi imaginez unde se va așeza chipul tatei. SAHIA, N. 49.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMÁGINE, imagini, s. f. 1. Reflectare de tip senzorial a unui obiect în mintea omenească sub forma unor senzații, percepții sau reprezentări; spec. reprezentare vizuală sau auditivă; (concr.) obiect perceput prin simțuri. 2. Reproducere a unui obiect obținută cu ajutorul unui sistem optic; reprezentare plastică a înfățișării unei ființe, a unui lucru, a unei scene din viață etc., obținută prin desen, pictură, sculptură etc. ♦ Reflectare artistică a realității prin sunete, cuvinte, culori etc., în muzică, în literatură, în arte plastice etc. 3. (Fiz.) Figură obținută prin unirea punctelor în care se întâlnesc razele de lumină sau prelungirile lor reflectate sau refractate. [Var.: (rar) imágină s. f.] – Din lat. imago, -inis (cu sensuri după fr. image).
- sursa: DEX ’09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
imagine sf [At: MDT / V: (rar) ~nă / Pl: ~ni / E: lat imago, -inis, fr image] 1 Reflectare senzorială în conștiință a unui obiect, sub forma unor percepții sau reprezentări. 2 (Spc) Reprezentare vizuală sau auditivă. 3 (Ccr) Obiect perceput prin simțuri. 4 Reproducere a unui obiect prin intermediul unui sistem optic. 5 (Art) Reprezentare plastică a înfățișării unui obiect, persoane, peisaj din realitate. 6 Reflectare artistică a realității prin sunete, cuvinte, culori etc., în muzică, în literatură, în arte plastice etc. 7 (Fiz) Figură obținută prin unirea punctelor în care se întâlnesc razele de lumină sau prelungirile lor reflectate sau refractate. 8 (Îs) ~ reală Imagine (7) care se formează din reuniunea directă a razelor reflectate pe un ecran. 9 (Îs) ~ virtuală Imagine (7) care se formează dincolo de suprafața unei oglinzi, prin prelungirea razelor luminoase. 10 (Lit) Figură de stil Si: trop. 11 Idee. 12 (Gmt) Proiecție. 13 Aspect exterior al unei persoane Si: look. 14 Mod cum este percepută o persoană în societate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMÁGINE, imagini, s. f. 1. Reflectare de tip senzorial a unui obiect în mintea omenească sub forma unor senzații, percepții sau reprezentări; spec. reprezentare vizuală sau auditivă; (concr.) obiect perceput prin simțuri. 2. Reproducere a unui obiect obținută cu ajutorul unui sistem optic; reprezentare plastică a înfățișării unei ființe, a unui lucru, a unei scene din viață, a unui tablou din natură etc., obținută prin desen, pictură, sculptură etc. ♦ Reflectare artistică a realității prin sunete, cuvinte, culori etc., în muzică, în literatură, în arte plastice etc. 3. (Fiz.) Figură obținută prin unirea punctelor în care se întâlnesc razele de lumină sau prelungirile lor reflectate sau refractate. [Var.: (rar) imágină, -i s. f.] – Din lat. imago, -inis (cu sensuri după fr. image).
- sursa: DEX ’96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
IMÁGINE, imagini, s. f. 1. Reprezentare în mintea moastră a realității înconjurătoare, pe baza impresiilor primite prin simțuri; reproducerea unei percepții vizuale sau auditive; (rar) obiectele percepute prin simțuri. Deschizi larg ochii și încerci să păstrezi pentru totdeauna în adîncul lor imaginile care ți se perindă prin față. STANCU, U.R.S.S. 23. Ții tu minte cîte-n lume-ai auzit?… Prea puțin. De ici, de colo, de imagine-o fășie, Vreo urmă de gîndire, ori un petec de hîrtie. EMINESCU, O. I 134. ◊ Fig. În călimara asta nouă roiesc ca fluturii imagini Ce vor cădea cîndva, inerte, pe cîmpul alb al unei pagini. TOPÎRCEANU, M. 7. 2. Reproducere a unui obiect, formată din punctele de reunire ale razelor luminoase emanate de la un izvor de lumină și obținută cu ajutorul unui sistem optic. Păsări contopindu-se în luciul apei cu propria lor imagine. BOGZA, C. O. 39. ◊ Imagine reală = imagine în ale cărei puncte se intersectează însăși razele luminoase pornite de la obiect și care poate fi prinsă pe un ecran. Imagine virtuală = imagine în ale cărei puncte se intersectează numai prelungirile drepte ale razelor luminoase și care nu poate fi prinsă pe un ecran. 3. Reprezentare plastică a înfățișării unei ființe sau a unui obiect, a unei scene din viață, a unui tablou din natură etc. obținută prin fotografiere, desen, pictură, sculptură etc. Carte cu imagini. ▭ La Muzeul central «V. I. Lenin», se poate cunoaște, din documente și imagini, Istoria Partidului Comunist (bolșevic) din U.R.S.S. STANCU, U.R.S.S. 58. 4. Reflectare artistică a realității prin sunete, cuvinte, culori etc., în muzică, poezie, arte plastice etc. El s-a cutremurat nu de imaginea poetică ce-i serveam, ci de glasul meu deznădăjduit. SADOVEANU, A. L. 17. 5. (Mat.) Simbol. – Pl. și: imagine (ODOBESCU, S. III 60). – Variantă: imágină (TOPÎRCEANU, B. 82) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMÁGINE s.f. 1. Formă de reprezentare în conștiință a realității înconjurătoare pe baza senzațiilor dobândite cu ajutorul simțurilor. 2. Reprezentare a unui obiect obținută din reunirea razelor luminioase emanate de la un corp și reflectate de altul. 3. Reprezentare plastică a unei ființe, a unui obiect etc. făcută prin fotografiere, prin desen etc. ♦ Reflectare artistică a unui obiect, a unui peisaj etc. făcută prin sunete, prin cuvinte, prin culori etc. 4. (Mat.) Simbol. [Pl. -ni, -ne, gen. -nii, var. imagină s.f. / < lat. imago, cf. it. immagine].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMÁGINE s. f. 1. reflectare în conștiință a realității înconjurătoare pe baza impresiilor dobândite prin simțuri. ◊ reprezentare vizuală sau auditivă. 2. reproducere a unui obiect cu ajutorul unui sistem optic. ◊ reflectare artistică a unui obiect, peisaj etc. 3. (fiz.) locul în care se întâlnesc razele de lumină izvorâte dintr-un punct sau prelungirile acestor raze după ce au fost reflectate pe oglinzi ori refractate în lentile, prisme etc. ♦ ~ de televiziune = imagine optică a scenei transmisă prin televiziune, așa cum apare ea pe ecranul televizorului. 4. (mat.) simbol. (după fr. image, lat. imago, -inis, it. immagine)
- sursa: MDN ’00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
imágine-documént s. f. Imagine cu valoare de document ◊ „Imagini-document ale bombardamentelor violente efectuate asupra populației civile [vietnameze] de aviața S.U.A.” R.l. 27 VI 72 p. 6. ◊ „Ostași, adevărați eroi fără somn, fără oboseală, au fost prinși […] în extraordinarele imagini-document ale acestor zile de luptă.” R.lit. 10 VII 75 p. 16 (din imagine + document)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
imágine-simból s. f. Imagine cu rol de simbol ◊ „[…] filmul e traversat de o imagine-simbol a unui grup de copii jucându-se cu mulajul de ghips al corpului omenesc.” L. 29 IV 72 p. 8. ◊ „Imagini-simbol în țara Kalevalei.” Sc. 6 XII 73 p. 7. ◊ „Imagini-simbol ale Siriei contemporane.” Sc. 22 XII 76 p. 6 (din imagine + simbol)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
IMÁGINE ~i f. 1) Reflectare a unui obiect din realitatea obiectivă în conștiința omului în formă senzorială sau logico-abstractă. 2) Reprezentare plastică a unui obiect sau a unui tablou din realitate prin mijloace artistice. [G.-D. imaginii] /<lat. imago, ~inis, fr. image
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
imagine f. 1. chip, reprezentare prin pictură, sculptură, etc.; 2. mică stampă înfățișând un subiect religios sau altul; 3. asemănare: acest copil e imaginea tatălui său; 4. reprezentarea unui obiect în oglindă, hrană; 5. reprezentarea în spirit, idee; 6. metaforă ce redă o idee cu mai multă vioiciune prin sensibilizarea ei: dicțiune plină de imagini.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*imágine f. (lat. imágo, imáginis). Chip, icoană, figură executată pin desen, pictură, sculptură ș. a. Asemănare: a face un lucru după imaginea altuĭa. Simbol, figură: somnu e imaginea morțiĭ. Obĭect reflectat într’o oglindă, în apă. Reprezentarea obĭectelor în minte: imaginea acelor locurĭ mă urmărește continuŭ. Figură, metaforă pin care facĭ maĭ viĭ ideile dînd obĭectuluĭ o formă maĭ sensibilă, ca: un om bun ca pînea.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
IMAGINA vb. 1. a-și închipui, a-și înfățișa, a-și reprezenta, a vedea, (înv.) a-și figura. (Cum ți-o ~ tu pe ea?) 2. a (se) aștepta, a crede, a-și închipui. (Ce ți-ai ~ că ai să vezi?) 3. a crede, a-și închipui, a i se năzări, a i se părea, (înv. și pop.) a i se năluci. (Îți ~ numai că l-ai văzut!) 4. a concepe, a gîndi, a-și închipui, a vedea (Cum îți ~ tu realizarea acestui lucru?) 5. a afla, a concepe, a crea, a descoperi, a elabora, a face, a găsi, a gîndi, a inventa, a născoci, a plănui, a plăsmui, a proiecta, a realiza, a scorni, (înv. și pop.) a izvodi, (pop.) a iscodi, a închipui, (reg.) a tocmi, (înv.) a unelti, (fig.) a naște, a urzi, a zămisli. (A ~ un nou sistem de…) 6. a bănui, a crede, a ghici, a gîndi, a-și închipui, a întrezări, a presupune, a prevedea, a socoti, a ști, a visa, (rar) a prevesti, (înv. și reg.) a nădăi, (reg.) a chibzui, a probălui, (fig.) a mirosi. (Cine și-ar fi ~ că se va întîmpla astfel?) 7. a închipui, a înfățișa, a reprezenta, (înv.) a arăduce. (Decorul ~ o pădure.) 8. a ilustra, a înfățișa, a reprezenta. (Acest desen ~…)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
IMAGINE ARTISTICĂ (< lat. imago; cf. fr. image) Produs al imaginației și avînd valoare estetică. În general, poate fi considerată forma concretă a unei idei artistice. Termen sinonim uneori cu opera de artă în totalitatea ei. În imaginea artistică nu se pierde caracterul concret, senzorial, al fenomenelor și de aceea se adresează îndeosebi sensibilității noastre, spre deosebire de noțiunile științifice care se adresează rațiunii, intelectului. În pictură, în sculptură, în muzică, în arhitectură, în literatură, ca manifestări de artă, se pătrunde prin mijlocirea imaginilor artistice. Fiecare artă are un material propriu din carc-și plăsmuiește imaginile. „Orice imagine artistică trebuie să capete a întrupare materială. Formele acestor întrupări sînt deosebite de la o artă la alta. Sculptorul întrupează imaginea în forma materială, corporală, a statuii, pictorul creează cu ajutorul culorilor, pe o suprafață plană, o iluzie a realității, perceptibilă vizual, scriitorul își fixează imaginile în cuvinte, cu ajutorul limbii etc.” Imaginile literare sînt deci imagini verbale, adică imagini exprimate prin cuvînt. Cuvîntul este materialul de construcție al imaginii literare și conține, prin natura sa, elemente de expresivitate, prin care este transmisă imaginea. De pildă, G. Coșbuc, pentru a crea tabloul din poezia sa Vara, s-a folosit de imaginație, adunînd în cîteva imagini concrete, vii, cele mai puternice impresii pe care le trăise în verile petrecute în mijlocul naturii plaiurilor noastre. Ex. Priveam fără de țintă-n sus, Într-o sălbatecă splendoare, Vedeam Ceahlăul la apus, Departe-n zări albastre dus, Un uriaș cu fruntea-n soare De pază țării noastre pus. Și ca o taină călătoare, Un nor cu muntele vecin Plutea-ntr-acest imens senin Și n-avea aripi să mai zboare! Și tot văzduhul era plin De cîntece ciripitoare.
- sursa: MDTL (1979)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
