din care

malițios, ~oasă a [ At: ȚICHINDEAL, F. 280/18 / V: ( înv ) ~icios / P: ~ți-os / Pl : ~oși, ~oase / E: fr malicieux, lat malitiosus ] ( Liv ; d. oameni și d. firea sau manifestările lor) Răutăcios.

MALIȚIÓS, -OÁSĂ, malițioși, -oase, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Răutăcios, caustic, pornit spre fapte și glume răutăcioase. Nadina ascultă întîi cu o seriozitate prefăcută și malițioasă. REBREANU, R. II 100. O curiozitate malițioasă m-a hotărît să vizitez pe Timotin. IBRĂILEANU, A. 130. ◊ (Adverbial) Aș fi curios… urmă el puțin malițios, să cunosc podurile de piatră pe care le aveți aruncate peste rîuri. SADOVEANU, Z. C. 23.

MALIȚIÓS, -OÁSĂ adj. (Livresc, despre oameni și despre firea sau manifestările lor) Răutăcios, caustic. E învățat… cu nărav, îndărătnic, malițios, viclean și cu răutate. ȚICHINDEAL, F. 280/18. Rugară pe Antonia să caute în maliciosul său cap o viclenie. HELIADE, D. J. 68/19, cf. PONTBRIANT, D. Va să zică nu știi nimic?.. . – Nimic de tot, adaose Păturică, cu o privire malițioasă. FILIMON, O. I, 129. Un critic malițios ar putea, la prima vedere, s-o reprezinte ca un rezultat al neștiinței și al neglijenței capilor armatei celei biruite. HASDEU, I. V. 89. O curiozitate malițioasă m-a hotărît să vizitez pe Timotin. IBRĂILEANU, A. 130. Nadina ascultă întîi cu o seriozitate prefăcută și malițioasă. REBREANU, R. II, 100. Mai veniți pe la noi, cînd treceți prin București, se simți dator să-i invite, fără intenție malițioasă, studentul. C. PETRESCU, Î. II, 221. În ochii aceia simpatici, Naum păru că surprinde două sântei malițioase. SADOVEANU, O. IX, 161. Așa ești d-ta, cocoană Aglae, malițioasă. CĂLINESCU, E. O. I, 20, cf. 71, id. S. 46. E malițios de felul lui. CAMIL PETRESCU, O. I, 402. În cazul proverbelor. . . , [Neculce] ține, uneori, să adauge, cu o ironie ușor malițioasă, îndreptată contra celor vizați de dînsul, că sînt „cuvinte proaste”, care trebuie crezute totuși. VARLAAM-SADOVEANU, 112. * (Adverbial) Ei, tinere, se vede că mă părăsești, zise el malițios. AGÎRBICEANU, L. T. 291. Aș fi curios, prințule, urmă el puțin malițios, să cunosc podurile de piatră pe care le aveți aruncate peste rîuri. SADOVEANU, Z. C. 23. Scoase din buzunar o hîrtie și citi, malițios, decretul. PAS, Z. IV, 189. Pop îl încunoștințase malițios că s-au tocmit mari avocați care vor intra în acțiune, să-l apere pe Drugan. STANCU, R. A. V, 12. – Pronunțat: -ți-os. – Pl.: malițioși, -oase. – Și: (învechit) maliciós, -oasă adj. – Din fr. malicieux. – Cf. lat. malitiosus.

De ce codul/softul nu poate fi „maliţios”

 

Ok, probabil că titlul nu are sens, la prima citire, dar suntem aici să-l explicăm. Pe măsură ce ştirile ce au legătură cu securitatea informatică au devenit la ordinea zilei, dat fiind că de multe ori ne privesc pe toţi, ca utilizatori de dispozitive electronice, limbajul utilizat pentru a ne transmite aceste ştiri este, pe alocuri, comic şi ridicol. Un exemplu este formula uzitată frecvent „cod maliţios”.

Un pic de teorie privind softurile nocive, proiectate pentru afectarea unui dispozitiv electronic în diverse moduri, puteţi găsi în acest articol mai vechi al nostru, unde vorbim despre ce înseamnă „virus”, „malware” şamd.

Să revenim la subiectul nostru. Iată ce au afirmat acum câteva zile specialiştii în securitate informatică de la cert.ro privind o recent descoperită vulnerabilitate a aplicaţiei WhatsApp: „La începutul lunii mai s-a descoperit că atacatorii au putut instala un software de monitorizare atât pe iPhone cât și pe dispozitivele Android, folosind funcția de apel a aplicației. […] Codul malițios poate să fie transmis chiar dacă utilizatorul nu răspunde, apelurile dispărând din log-uri.”.

Sunt mai multe probleme de scriere, de la virgule nepuse, la cuvinte scrise greşit (log-uri, în loc de loguri), dar probabil e de aşteptat de la nişte specialişti în IT, nu? Astăzi e de aşteptat ca un bucătar să ştie doar reţete şi cum să le pună în practică, un motociclist să ştie să meargă cu motocicleta, iar un specialist în tehnologia informaţiei să facă ceva la calculator ce bucătarul şi motociclistul nu ştiu.

Ce e codul maliţios? Această sintagmă vine din limba engleză: malicious sofware, care înseamnă „soft nociv” ori „soft dăunător”. Desigur, literatura din zona IT este mai mult în engleză, deci e de înţeles că mulţi românizează termenii care seamănă cu cei din limba română. Şi aşa „malicious software” a devenit „cod maliţios”.

Ce e greşit cu această formulă? Iată ce înseamnă „maliţios” în limba română:

MALIȚIÓS, -OÁSĂ adj. răutăcios, mușcător, caustic. (< fr. malicieux, lat. malitiosus)

Poate fi un cod ori un soft răutăcios? Poate în viitor, odată ce sisteme de inteligenţă artificială vor ajunge să aibă sentimente şi voinţă proprii. Deocamdată programele de calculator nu pot fi răutăcioase…

Trebuie spus că este normal ca o limbă să împrumute termeni noi din alte limbi, pe măsură ce societatea umană evoluează, ştiinţa şi tehnologia inventând termeni noi în fiecare zi. Dar una este este să împrumuţi un termen nou, alta e să nu-ţi cunoşti propria limbă şi să crezi că acele cuvinte din ale limbi care seamănă cu unele cuvinte din limba ta au şi acelaşi înţeles.

„Malicious software” trebuie tradus altfel, nu prin „cod maliţios”. Variante sunt, aşa cum am menţionat: cod nociv ori cod dăunător.

De ce e important ca cei de la cert.ro să scrie româneşte? Pentru că reprezintă o instituţie a statului. Sunt oameni care intră pe site-ul lor pentru a se informa. Jurnaliştii intră pe site-ul lor, preiau textele lor şi împrăştie către public o limbă română stricată.

Organizatia trebuie sa implementeze masuri de protectie adecvate pentru a-si proteja utilizatorii, dispozitivele si datele de efectele negative pe care compromiterea acestor bunuri ar putea sa le aiba asupra credibilitatii si stabilitatii financiare ale business-ului.

Atacatorii au la dispozitie o multime de mecanisme prin care sa exploateze aceasta suprafata de atac.

Utilizarea URL-urilor malitioase sau a scripturilor de redirectare prin care se incearca directionarea utilizatorului catre un anumit site, download-area de continut malitios prin atacuri de genul “watering hole” sau “drive-by”, injectarea de cod malitios intr-un site web legitim, dar compromis de catre atacator cu scopul de a colecta informatii personale sau credentiale de acces sunt doar cateva din metodele preferate de catre actorii rau-intentionati. Pe langa aceastea se mai pot folosi atacuri care exploateaza vulnerabilitati ale browser-elor web, atacuri de tipul brute force care vizeaza accesul la un server web, atacuri de tip DDoS (Distributed Denial of Service) cu scopul de a perturba disponibilitatea unei aplicatii sau a unui site web si atacuri care vizeaza platforme de management al continutului (Content Management Systems – CMS), cum ar fi WordPress, Joomla sau Drupal.

Serverele care gazduiesc site-urile web trebuie sa fie si ele securizate intrucat ele gazduiesc si bazele de date care contin credentialele utilizatorilor, iar compromiterea acestora face posibila ca persoane necunoscute si rau-voitoare sa aiba acces la conturile si informatiile personale ale utilizatorilor. Aceste date pot apoi fi vandute pe DarkWeb (piata neagra a hackerilor) sau publicate pe anumite site-uri sau forumuri la care are acces oricine. Astfel, furtul de identitate devine foarte rapid o situatie cu care oricare dintre noi se poate confrunta de pe o zi pe alta.