Soiuri de mere

Imagine fructNume soiFormăEpidermaGreutate fructPulpăGustPerioadă recoltareOrigineAnul omologăriiCross section of Red Astrachan, National Fruit Collection (acc. 1999-084).jpgAstrahan Roșu–––Cross section of White Transparent, National Fruit Collection (acc. 2000-096).jpgClar Alb–––Cross section of Yellow Bellflower, National Fruit Collection (acc. 1953-140).jpgBelle Fleur–––Cross section of Red Melba (LA), National Fruit Collection (acc. 1973-161).jpgRed Melba–––Cross section of London Pippin, National Fruit Collection (acc. 1951-341).jpgLondon Pippin–––Cross section of Landsberger Reinette, National Fruit Collection (acc. 2000-057).jpgLandsberger Reinette–––Cross section of King of the Pippins, National Fruit Collection (acc. 1972-030).jpgParmen Auriu–––Cross section of Roter Stettiner, National Fruit Collection (acc. 1948-409).jpgStettin Roșu–––Cross section of Reinette du Canada, National Fruit Collection (acc. 1948-661).jpgRenette de Canada–––Cross section of Ananas Reinette, National Fruit Collection (acc. 1947-074).jpgRenette Ananas–––Cross section of Reinette de Macon, National Fruit Collection (acc. 1948-610).jpgRenette Leder–––Cross section of Sovari Comun, National Fruit Collection (acc. 1958-109).jpgSovari Comun–150-160 g––Cross section of Sovari Nobil (of Romania), National Fruit Collection (acc. 1958-110).jpgSovari Nobilsferică spre tronconicăroșu-bordo intens cu puncte alburii cu pruină multă150-160 galbă – gălbuie; crocantădulce – acrișor; aroma finăa IlI-a decadă septembrie – I-a decadă octombrieRomânia, SCDP Cluj1960Măr Strugurel.jpgStrugurel (Trauben)–––Ardeleansferică spre tronconicăroșu-bordo intens cu puncte alburii cu pruină multă150-160 galbă – gălbuie; crocantădulce – acrișor; aroma finăa IlI-a decadă septembrie – I-a decadă octombrieRomânia, SCDP Cluj1960-Cipriansferică, ușor turtită la capeteroșie – închis, uniformă140-150 galb – gălbui, crocantădulce – acidulat, armoniosa II-a decadă a lunii octombrie în zona de dealRomânia, SCDP Voinești1998Cross section of Cretesc Rosu, National Fruit Collection (acc. 1958-099).jpgCrețescsferică, pronuntat asimetric400-500 g––––România (soi tradițional)-Cross section of Domnesc, National Fruit Collection (acc. 1958-103).jpgDomnescsferică, pronuntat asimetricfond galben acoperită cu roșu 2/3 din suprafață400-500 g––––România, Moldova (soi tradițional)-Cross section of Ponyik Alma, National Fruit Collection (acc. 1948-398).jpgPoinicmarine mica, mijlocie, sferic turtitverde spre galbena–-alba, suculentadulce acidulat, racoritor si cu aroma slaba–-România, valea Muresului (soi tradițional)-Cross section of Batul-Alma, National Fruit Collection (acc. 1948-353).jpgPătulmarine mica, mijlocie, sferic turtitverde spre galbena–-alba, suculentadulce acidulat, racoritor si cu aroma slaba–-România, valea Muresului (soi tradițional)-Cross section of Florina, National Fruit Collection (acc. 1978-342).jpgFlorinasferic turtit sau tronconicfond galbenă acoperit cu roșu anilină cu len-ticele albicioase pe toată suprafața150-180grconsistentă de culoare crem, potrivit de dulce si slab acidulată plăcut aromatăpotrivit de dulce si slab acidulată plăcut aromatămijlocul lunii octombrie, în zona colinară și la sfârșitul lunii septembrie în zona de sudFranța (Stațiunea Angers)1977-Frumos de Voineștisferică; ușor turtită; contur aproape regulatroșie – portocalie, spre purpurie, cu puncte și pete ruginii; subțire și lucioasă150- 160 galbă-crem; crocantă; la maturarea deplină fondantă; structura finădulce; aroma discretăoctombrieRomânia, SCDP Voinești1953-Generos de Voineștisferică; ușor turtită; contur aproape regulatroșie – portocalie, spre purpurie, cu puncte și pete ruginii; subțire și lucioasă150- 160 galbă-crem; crocantă; la maturarea deplină fondantă; structura finădulce; aroma discretăoctombrieRomânia, SCDP Voinești1953-Delicios de Voineștisferică; ușor turtită; contur aproape regulatroșie – portocalie, spre purpurie, cu puncte și pete ruginii; subțire și lucioasă150- 160 galbă-crem; crocantă; la maturarea deplină fondantă; structura finădulce; aroma discretăoctombrieRomânia, SCDP Voinești1953-Alexconică – globuloasăfond verde-gălbui, acoperit cu roșu sub formă de zone continui cu striuri200ggalbenă, fermă, cu suculență medie, fin acidulatăplăcutultima decadă a lunii septembrieRomânia, SCDP Bistrița2004-Auriu de Bistrița––––––––România, SCDP Bistrița1991-Aura––––––––România, SCDP Bistrița1999-Salva––––––––România, SCDP Bistrița1999-Starkprim––––––––România, SCDP Bistrița2000-Ionaprim––––––––România, SCDP Bistrița2000-Bistrițeanconic globuloasăfond galben, acoperit cu roșu sub formă de zone continui cu striuri pe toată suprafața160ggalben-verzuie, fermă, cu textură și suculentă mediedulceultima decadă a lunii septembrie –prima decadă a lunii octombrieRomânia, SCDP Bistrița2002-Goldprim––––––––România, SCDP Bistrița2003-Dany––––––––România, SCDP Bistrița2004-Doina––––––––România, SCDP Bistrița2004-Generos––––––––România, SCDP Voinești1983-Voineasferică-alungităjumătate din suprafață roșu – carmin180g–––prima decadă a lunii septembrieRomânia, SCDP Voinești1985-Redix––––––––România, SCDP Voinești2004-Iris––––––––România, SCDP Voinești2005-Real––––––––România, SCDP Voinești2007-Irisemsferic-aplatizatroșu aprins pe 2/3 din suprafață175 – 180gculoare crem cu fermitate mijlocie–-prima decadă a lunii septembrieRomânia, SCDP Voinești2006-Luca––––––––România, SCDP Voinești2006-Inedit––––––––România, SCDP Voinești2009-Remar––––––––România, SCDP Voinești2008-Voinicel––––––––România, SCDP Voinești2009-Ponoma––––––––România, SCDP Voinești2008-Chindia––––––––România, SCDP Voinești2008-Discoprim––––––––România, SCDP Voinești2008-Dacian––––––––România, SCDP Voinești2009-Nicol––––––––România, ICDP Mărăcineni2005-Colmarforma conic – globuloasăroșu, cu pruină densă125 – 150 g–––începutul lunii septembrieRomânia, ICDP Mărăcineni2006-Colonade––––––––România, ICDP Mărăcineni2007-Rustic––––––––România, ICDP Mărăcineni2008-Pionier (Vf)––––––––România, SCDP Voinești1983-Rebra––––––––România, ICDP Mărăcineni2003-Romus 1––––––––România, ICDP Mărăcineni1984-Romus 2––––––––România, ICPP Mărăcineni1984-Romus 3––––––––USA (Universitatea Rutgers) România SUA1984-Romus 4sferică, ușor aplatizatăceroasă, verde – gălbuie, acoperită cu roșu dungat pe 2/3 din suprafață130 – 150 galbă – gălbuie, suculentăbun, răcoritor25 – 30 augustRomânia, ICPP Mărăcineni1999-Romus 5sferică, ușor aplatizatăceroasă, verde – gălbuie, acoperită cu roșu dungat pe 2/3 din suprafață130 – 150 galbă – gălbuie, suculentăbun, răcoritor25 – 30 augustRomânia, ICPP Mărăcineni2003

Știați că vestitul măr Jonathan este soi de bază doar în România și Ungaria, preferat în consumul intern, dar care nu are pic de succes la export? Producătorii europeni au renunțat la poate cel mai vechi soi din lume din cauza termenului redus la păstrare. De asemenea, știați că, din principalele opt grupuri de soiuri de măr, cinci își au originea în Statele Unite ale Americii?

Grupul Jonathan (cu derivatele ulterioare Jonathan M41, Watson, Jonathan de Szatmarcseke) a fost descoperit în SUA, prin anul 1800. Vreme de un secol a fost cel mai cultivat soi din lume, dar după anii 1900 a pierdut competiția cu Red Delicious. În Europa, doar România și Ungaria l-au adoptat ca soi de bază, fiind preferat în consumul intern; dacă vreți, la noi este un fel de „măr național“.

Descriere: gust excepțional al fructului, echilibru perfect zahăr/aciditate, aromă specifică puternică, pieliță intens colorată în roșu. Pomul prezintă plasticitate, adaptabilitate pe orice tip de sol și în condiții climatice diferite, este puțin sensibil la ger, coroana poate fi condusă fără dificultăți, soiul prezintă precocitate în rodire, fructifică de-a lungul anilor constant, productivitatea este ridicată.

Dezavantaje: este sensibil la făinare și arsură bacteriană. În plus, odată cu intensivizarea culturii, care urmărea și cantitate și calitate deopotrivă, soiul nu a dat randamentul așteptat de pomicultori. Pe de altă parte, fermierii urmăresc și păstrarea cât mai îndelungată a fructelor, iar Jonathanul rezistă 1-2 luni, după care începe să-și piardă aspectul comercial (apar pete brune și depresiuni la suprafață, care se brunifică ulterior).

mar red delicious

Grupul Red Delicious: A fost obținut în SUA în primele decenii ale secolului trecut; în prezent, ocupă locul I în producția mondială de mere. În Statele Unite este grup de bază în producție, iar în Italia, al doilea cel mai preferat soi. Sunt utilizate toate variantele ameliorate: Starkrimson Delicious, Redsupr, Delicious, Vellspur Delicious, Ace spur Delicious, Topspur Delicious, Redchief, Super Chief Sandidge, Red King, Jeromine, Starkspur Ultra Red.

Descriere: fructul roșu, cu intensități de culoare diferite și dungi longitudinale închise, este dulce, dispune de aromă puternică, se păstrează bine și este rezistent la manipulare. Prezintă aspect comercial. Soiul are o prodictivitate ridicată, iar alternanța de rodire poate fi eliminată prin normarea la tăierile de fructificare.

Dezavantaje: din cauza conținutului redus de suc nu se pretează la prelucrare industrială, iar prin păstrare pulpa devine făinoasă. Are intrare mai târzie pe rod și o rezistență redusă la ger, florile fiind sensibile și la temperaturi de 0°C, periclitându-se, astfel, legarea fructelor. Este sensibil, de asemenea, la rapăn.

mar golden delicious

Grupul Golden Delicious: a fost obținut tot în SUA și ocupă locul al II-lea pe piața mondială de fructe după Red Delicious. Soiul, cu diversele sale varietăți (Lysgolden, Belgolden, Reinders, clona B), constituie baza sortimentului în Franța, Spania și Italia.

Descriere: fructul este atractiv, de culoare alb-verzui, galben la maturitatea de consum, pulpă gălbuie, dulce, puțin acidulată, aromată; se păstrează bine în condiții clasice de depozitare, cu atmosferă controlată. Pomul se pretează la orice formă de coroană, rodește abundent, intră precoce pe rod.

Dezavantaje: este foarte sensibil la rapăn și făinare, iar aplicarea excesivă a tratamentelor pe bază de cupru în condiții de însorire accentuează rugozitatea pe pielița merelor, provocând un aspect comercial neplăcut. Umiditatea insuficientă la păstrarea în depozit duce la deprecierea calității merelor prin deshidratare.

mar jonagold

Grupul Jonagold (variante roșu deschis-Goldpurpuriu, New Jonagold, Jonica King Jonagold, Jonabel, Highwood și roșu aprins spre închis- Jonagored, Jonagored Supra, Decosta, Jamured, Romagold, Jonaweld, Narvajo NPspur, Dalingny, Dalings, Dalinjeam, FirstRed, Rubinstar): a fost obținut în SUA, în 1943, din genitorii Golden Delicious și Jonathan. În Belgia este soi de bază, fiind răspândit deopotrivă în Olanda, nordul Italiei, Germania, Ungaria și Marea Britanie.

Descriere: pomul are vigoare supramijlocie, intră timpuriu pe rod, se pretează la tăieri moderate, este sensibil la rapăn și făinare. Fructul este mare, conic, de culoare galben-verzuie, acoperit 35-40% cu roșu deschis. Gustul este excelent. Rezistă la păstrare îndelungată, fiind pretabil și la prelucrare industrială.

Dezavantaje: pomul este sensibil la ger, iar fructul la arsuri solare.

mar idared

Grupul Idared: a fost obținut în anul 1926, în SUA, din încrucișarea soiurilor Jonathan cu Wagner. Este răspândit în Ungaria, Polonia, Elveția și Austria.

Descriere: pomul prezintă vigoare mijlocie, înflorește eșalonat, timpuriu, intră precoce pe rod, are productivitate constantă, superioară soiurilor din care provine. Este sensibil la rapăn și făinare. Fructul ușor acrișor, fără arome deosebite, este mijlociu spre mare, bicolor, acoperit cu un strat subțire de ceară. Se păstrează poate cel mai bine, până prin iunie-iulie.

Dezavantaje: fructul este sensibil la loviri mecanice, deci presupune atenție sporită la manevrare.

mar gala

Grupul Gala (Royal Gala, Imperial Gala, Mitchgala, Regal Gala, Rega Queen Gala, Gala Gored, Gala Must, Scarlet Gala, Galaxy,Gala Tardiva, Jugala, Mondial Gala): a fost obținut în 1962, în Noua Zeelandă. Are pondere însemnată pe piața globală, răspândindu-se rapid în Franța, Elveția, Italia.

Descriere: pomul de vigoare mijlocie are o capacitate mare de rodire, motiv pentru care este nevoie adesea de rărirea fructelor. Rodește timpuriu întâi pe nuielușe, apoi pe țepușe. Este foarte sensibil la rapăn și arsura bacteriană, tolerant la făinare. Înflorește tardiv, ceea ce face ca soiul să scape de riscul înghețurilor târzii de primăvară. Fructul are la bază pielița galbenă, acoperită integral cu roșu-orange, dar majoritatea varietăților sunt colorate în roșu intens. Pulpa este crocantă, suculentă, cu gust dulceag, aromat.

Dezavantaje: rezistență scăzută la boli, tendință de crăpare a mărului la nivelul cavității pedunculare; la recoltare există un procent mare de fructe substas, ceea ce aduce dificultăți la valorificare, mai ales că soiul nu se pretează nici la prelucrare industrială.

În afară de aceste cele mai importante 6 grupuri, în lume se mai cultivă soiuri din Grupul Elstar (Olanda) și Fuji (obținut în Japonia), ultimul cu mare răspândire în China.

Maria BOGDAN

You May Also Like

About the Author: Liviu Albu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *